Vești proaste pentru România din partea Comisiei Europene. Ce se întâmplă cu adoptarea monedei euro

Lovitură dură dată României de către Comisia Europeană. În acest moment, țara noastră nu îndeplinește niciunul dintre cele patru mari criterii economice necesare pentru a adopta moneda euro, arată raportul de convergență din anul 2022 al CE, publicat miercuri, 1 iunie. Care sunt nemulțumirile instituției?

Lovitură dură din partea Comisiei Europene pentru România

„În lumina evaluării sale cu privire la compatibilitatea juridică și la îndeplinirea criteriilor de convergență și luând în considerare factorii relevanți suplimentari, Comisia consideră că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro”, potrivit raportului de convergență al CE.

Țara noastră mai are de așteptat până să adopte moneda euro

Asta înseamnă că situația României a rămas neschimbată din anul 2020 și nu a înregistrat absolut niciun progres către zona euro. Dimpotrivă, autoritățile române au renunțat și să își mai propună un termen pentru adoptarea monedei euro, deși mențin acest angajament. Guvernul consideră că prioritatea este acum „revenirea economică și socială post-pandemie și diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina”.

Bile negre din partea experților

Comisia Europeană susține că legislația din România, în special Legea nr. 312 privind Statutul Băncii Naționale (Legea BNR), nu este pe deplin compatibilă cu obligația de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul referitor la funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Aceste incompatibilități vizează independența băncii centrale, interzicerea finanțării monetare și integrarea băncii centrale în Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) la momentul adoptării euro.

O altă bilă neagră acordată țării noastre se referă la faptul că nu îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor. Rata medie a inflației în România, într-un an, până în aprilie 2022, a fost de 6,4%, peste valoarea de referință de 4,9%. Din păcate, se preconizează că va rămâne peste valoarea de referință și în lunile următoare.

Ce criterii nu sunt îndeplinite

România nu îndeplinește nici criteriul privind finanțele publice, susțin experții CE. Din aprilie 2020, țara noastră face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, pe baza evoluțiilor prepandemice.  Atât pentru 2022, cât și pentru 2023, riscăm să nu respectăm obiectivele fiscale stabilite în Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021.

Statul român nu îndeplinește criteriul ratei de schimb. Leul românesc nu face parte din Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II), de aceea România aplică un regim de curs de schimb flotant de jure, ce permite intervenții pe piața valutară din partea băncii centrale. Față de euro, leul s-a depreciat constant în 2020 și 2021. În aprilie 2022, leul era cu aproximativ 2% mai slab decât euro, comparativ cu ultimii doi ani.

România este deficitară la convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Rata medie a dobânzii pe termen lung a fost de 4,7%, adică peste valoarea de referință de 2,6%. La începutul crizei sanitare de coronavirus, rata dobânzii pe termen lung a crescut brusc, de la 4,0% (februarie 2020) la 4,8% (aprilie 2020). Ulterior, a început să scadă, atingând un minim de 2,7% în februarie 2021, declinul reflectând măsurile generalizate de relaxare a politicii monetare luate de băncile centrale.